Translate

marți, 5 decembrie 2017




            Istoria profetica a crestinatatii vazuta in cele sapte                 adunari din Asia in Apocalipsa 2 si 3
                                              - VIII -


          Raymond K. Campbell


          7          Mesajul catre Filadelfia - Apoc. 3:7-13

          7.1          Introducere

          Am ajuns acum la aceasta minunata adunare din Filadelfia, careia Domnul a putut sa-i adreseze astfel de cuvinte de aprobare. Pentru adunarea din Sardes, Domnul nu a gasit practic nimic de aprobat; pentru adunarea din Filadelfia, El nu are nimic de mustrat. In mesajul catre Sardes, nu gasim niciun cuvant de aprobare catre adunare ca intreg; in mesajul catre Filadelfia, nu gasim nicio mustrare, nicio vina, ci cuvinte de cea mai mare mangaiere si de incurajare deoarece, in ciuda unei mari slabiciuni, totul era placut in ochii si pentru inima Domnului.
          La Sardes, era raceala mortii spirituale, dar la Filadelfia se gaseste caldura fierbite si ardoarea devotamentului fata de Hristos. Hristos Insusi este toata ardoarea si frumusetea in aceasta adunare, caci El era totul pentru ei. Sardes avea numele ca traieste, si era preocupata de reputatia sa in lume si de locul sau printre oameni. Filadelfia nu zice nimic despre sine, ci doreste sa pazeasca Cuvantul Sau si sa onoreze Numele Sau. In consecinta, Domnul vorbeste in locul ei si lauda tot ceea ce era atat de placut pentru inima Lui. Tot ceea ce era de laudat la Filadelfia se raporteaza la Hristos.
          Numele Filadelfia semnifica "dragoste de frati". Aceasta ne da o cheie pentru frumoasele trasaturi si caracteristici ale acestei adunari. Dragostea divina era cunoscuta si manifestata. Vom vorbi de aceasta mai tarziu.
          Domnul a ingaduit ca in momentul cand i-a fost dat apostolului Ioan sa scrie aceste scrisori catre cele sapte adunari din Asia, sa fie efectiv in cetatea Filadelfia o adunare in aceasta stare spirituala buna despre care Hristos vorbeste cu placere divina. Aceasta stare buna in adunarea din Filadelfia este in mod profetic o perioada de reinnoire in istoria bisericii marturisitoare cand Domnul va gasi din nou o ramasita avand adevarul deplin al Evangheliei si al Adunarii lui Dumnezeu, si ca a existat o intoarcere la caracteristicile spirituale de la inceput ale adunarii. Aceasta reprezinta o miscare vasta si bine definita in istoria adunarii care a fost caracterizata printr-o atitudine morala potrivita fata de Hristos mai degraba decat prin pozitia eclesiastica. Iata aspectul profetic al mesajului catre Filadelfia.
          Privind adunarea din Filadelfia din punct de vedere practic, vom observa ceea ce este aprobat de Domnul, si vom vedea trasaturile care au bucurat inima Sa si au meritat aprobarea Sa. Adunarea din Filadelfia este exemplul minunat de devotament si credinciosie fata de Hristos pentru crestinii din toate timpurile. Caracteristicile sale frumoase, prezentate cu o aprobare atat de fericita de Domnul, trebuie sa produca totdeauna o cercetare asupra crestinilor. Aceasta adunare reprezinta o stare morala care intr-un mod remarcabil este dupa gandul Domnului si merita aprobarea Lui. Ea nu reprezinta o simpla pozitie eclesiastica, care ar marca o adunare ca fiind filadelfiana, ci ea pune inaintea noastra trasaturile morale ale evlaviei si ascultarea fidela fata de Cuvantul Sau, etc., care conduce la recunoasterea si lauda Domnului.
          Toate acestea ar trebui sa provoace pe fiecare credincios in mod personal astfel incat sa putem masura, cel putin intr-o anumita masura, ceea ce caracterizeaza adunarea din Filadelfia. Trebuie sa ne testam in legatura cu aceste frumoase trasaturi morale prezentate aici, si sa ne intrebam: Facem noi parte din cei care pazesc Cuvantul lui Hristos si nu tagaduiesc Numele Sau, si de asemenea pazesc cuvantul rabdarii Sale? Ar trebui sa ne straduim sa facem parte dintre invingatorii filadelfieni, chiar in aceasta perioada de indiferenta si automultumire laodiceeana.


          7.2          Perioada filadelfiana

          Deoarece toate aceste sapte adunari din Asia isi au echivalentul in epoci sau perioade succesive ale istoriei crestinatatii, credem ca perioada Filadelfia isi are implinirea sa profetica in perioada de trezire spirituala din sec. XVIII si XIX. Dupa timpul de formalism rece si lipsit de viata care se pare ca sa instalat peste toata crestinatatea protestanta (ceea ce am vazut infatisat in starea din Sardes), Dumnezeu a inceput sa lucreze din nou cu o mare putere. Au avut loc treziri in toata Europa de nord si Insulele britanice. Mai tarziu, Dumnezeu a lucrat cu aceeasi putere si in America. Oameni ai lui Dumnezeu mergeau din loc in loc chemand pacatosii la pocainta si pe sfinti sa se trezeasca din letargia lor. Bisericile fiind inchise pentru ei, oameni ca Wesley si George Whitefield au predicat in aer liber la auditori de la 10 la 20000 de persoane; in Anglia si in America ei au condus mii de oameni la Hristos in decursul sec. XVIII, scotandu-i din intunericul moral.
          In prima parte a sec. XIX, Duhul lui Dumnezeu a lucrat de-o maniera speciala si numerosi credinciosi au fost treziti la un sentiment mult mai profund a valorii si atotsuficientei Scripturii pentru a-i conduce deplin in toate etapele vietii. Adunandu-se in multe locuri in simplitate pentru a cerceta Cuvantul lui Dumnezeu in dependenta de Duhul Sfant pentru a-i invata, ei au descoperit ca Hristos Insusi este centru de strangere laolalta pentru poporul Sau (Mat. 18:20 ; Ps. 50:5), si ca nu exista decat un singur trup al adevaratilor credinciosi in Hristos. Acesti cautatori sinceri au regasit prin puterea Duhului Sfant, nu doar Evanghelia curata in toata plinatatea ei, ci adevarurile pretioase ale adevaratului caracter, a chemarii ceresti si a sperantei Adunarii lui Dumnezeu, locul si lucrarea Duhului Sfant in Biserica (Adunare) ca adevarat vicar(*) al lui Hristos, si despre venirea Domnului ca Mire pentru mireasa Lui, Biserica, inainte de aratarea Sa publica ca Imparat al imparatilor si Domn al domnilor.

          (*) Sau, reprezentant al lui Hristos pe pamant, aluzie la pretentia papei, conducatorul sistemului romano catolic, din Tiatira (n.t.).

          Duhul Sfant a pus din nou in lumina adevarurile binecuvantate care se gasesc in epistolele apostolului Pavel, care prezinta trasaturile caracteristice ale crestinismului si ale Adunarii Dumnezeului celui viu. Aceste adevaruri au fost pierdute din vedere si au ramas necunoscute bisericii din zilele de dupa plecarea apostolilor, dar acum ele au fost regasite prin aceasta puternica miscare a Duhului lui Dumnezeu si ei au inceput sa umble conform cu acestea si mari multimi au beneficiat.
          In ascultare de Cuvantul lui Dumnezeu, multi au parasit sistemele omenesti si denominatiunile oamenilor, si au inceput sa se stranga in toata simplitatea doar in jurul lui Hristos, ca madulare ale trupului Sau, si in dependenta de Duhul lui Dumnezeu pentru a-i conduce si invata prin instrumentele prin care El doreste. Aceasta lucrare a Duhului s-a raspandit in numeroase tari si in numeroase zone ale lumi.
          Acesti credinciosi nu erau decat o slaba ramasita in mijlocul masei crestinatatii, dar ei se bucurau de prezenta Domnului, de puterea si binecuvantarea Sa, realizand si manifestand caracteristicile Filadelfiei. Nu pretindem ca aceasta miscare a reprezentat ea singura Filadelfia, dar ca conditiile Filadelfiei au fost realizate in zilele de inceput ale acestei treziri in care se regasesc trasaturile spirituale din biserica apostolica. In acelasi timp cu caracteristicile de mai sus, s-a manifestat un puternic duh misionar pentru a merge in lume cu Evanghelia glorioasa a lui Hristos si cu adevarurile binecuvantate ale Adunarii Sale si despre revenirea Lui.


          7.3          Dragostea frateasca ca baza

          Am spus deja ca Filadelfia inseamna "dragoste de frati", si aceasta ne da o cheie pentru caracterele spirituale din aceasta perioada. Credem ca ceea ce este cuprins in cuvintele "dragoste frateasca" constituie baza comuniunii care isi gaseste expresia in credinciosii din perioada Filadelfiei si a caracterizat tot ceea ce a urmat. Dragostea divina in toate aspectele sale este o dragoste sfanta si neingaduitoare cu raul. Dumnezeu este dragoste, deci dragostea frateasca trebuie sa participe la natura sursei sale, care este Dumnezeu Insusi. De asemenea, Dumnezeu este lumina, deci dragostea care vine de la Dumnezeu va fi caracterizata prin ascultare si despartire de faradelege. "Prin aceasta cunoastem ca-i iubim pe copiii lui Dumnezeu, cand Il iubim pe Dumnezeu si tinem poruncile Lui" (1 Ioan 5:2). Astfel, acesti credinciosi umbland potrivit Cuvantului lui Dumnezeu si manifestand o dragoste adevarata fata de Dumnezeu prin ascultare de poruncile Lui, ei erau uniti impreuna prin legaturile dragostei fratesti.
          Ne amintim de cuvintele Domnului din Matei 12:47-50. Atunci cand cineva a venit la El si I-a spus: "Iata, mama Ta si fratii Tai stau afara, cautand sa-Ti vorbeasca", raspunsul Sau a fost: "Cine este mama Mea si cine sunt fratii Mei? Si, intinzandu-Si mana spre ucenicii Sai, a spus: Iata mama Mea si fratii Mei. Pentru ca oricine va face voia Tatalui Meu care este in ceruri, acela Imi este frate sau sora sau mama". Aceasta este adevarata fraternitate in Hristos, in care ne putem bucura de dragostea frateasca divina. Aceia care sunt ucenicii lui Hristos si care fac voia Tatalui, sunt aratati ca frati ai lui Hristos si madulare ale trupului Sau, care este "Adunarea celor intai-nascuti, inscrisi in ceruri" (Efes. 1:22 ; Ev. 12:23).
          In perioada Filadelfiei, a avut loc o intoarcere la adevarata baza a comuniunii dupa Scriptura. Credinciosii au descoperit in Biblie ca cei care sunt cu adevarat mantuiti prin credinta vie in Hristos, si care manifesta realitatea prin roada Duhului in viata si in umblarea lor (chiar daca este in nedesavarsire si slabiciune), sunt madulare ale trupului lui Hristos si frati in Domnul, pe care trebuie sa-i recunoastem si sa-i iubim. Ei au vazut in Scriptura ca aceasta este baza divina si terenul divin al comuniunii crestine practice. Ei au vazut ca apartenenta la denominatiunile oamenilor este impotriva Scripturii si o negare practica a marelui adevar biblic ca toti crestinii sunt madularele singurului Trup al lui Hristos.
          In sistemul din Tiatira, unde raul din paganism si formele iudaismului s-au combinat impreuna sub o manta de crestinism, primind pe cei care se supuneau dogmelor sale. In bisericile de stat si nationale din situatia Sardesului, protestantismul, persoanele erau, si sunt, inscrise pe baza marturisiri de credinta in crezurile si catehismele nationale. Astfel, cei mantuiti si nemantuiti, crestinii adevarati si simpli marturisitori, erau amestecati in ceea ce nu era decat o marturisire moarta. Aceasta era baza apartenentei si a comuniunii in aceste sisteme omenesti. Dar la Filadelfia, avem o intoarcere la baza biblica a comuniunii in Domnul, ca frati in Hristos, in comuniunea Duhului Sfant.


          7.4          1) Cum Se prezinta Hristos

          "Si ingerului adunarii din Filadelfia scrie-i: Acestea le spune Cel Sfant, Cel adevarat, care are cheia lui David, care deschide si nimeni nu va inchide, si care inchide si nimeni nu va deschide" (3:7).

          Domnul Se prezinta acestei adunari din Filadelfia intr-un mod cu totul diferit de felul cum o face fata de toate celelate adunari din Asia. Pentru Efes, El Se prezinta ca Cel care tine cele sapte stele in mana Lui dreapta si umbla in mijlocul celor sapte sfesnice de aur; la Smirna, El vorbeste ca "Cel dintai si Cel de pe urma, care a fost mort si a inviat"; la Pergam, El apare ca "Cel care are sabia ascutita cu doua taisuri"; la Tiatira, El vorbeste ca "Fiul lui Dumnezeu, care are ochii Sai ca o flacara de foc si picioarele Sale ca arama stralucitoare"; si la Sardes, El Se prezinta ca "Cel care are cele sapte Duhuri ale lui Dumnezeu si cele sapte stele". In aceste prezentari, Domnul pune inainte ceea ce are, dar in prezentarea Sa catre Filadelfia, este pus inainte intr-un mod izbitor ceea ce este El in propria Sa persoana binecuvantata: "Cel Sfant, Cel Adevarat". Ceea ce este in El Insusi este totdeauna mai mare si mai pretios decat ceea ce El are.
          Astfel, la inceputul acestui duios mesaj catre Filadelfia, avem inaintea noastra persoana minunata a lui Hristos. Sa notam ca ansamblul mesajului este centrat pe Hristos, si vom sublinia zece lucruri in legatura cu El. Primul pe care-l avem aici, PERSOANA LUI HRISTOS(*), ceea ce El este in mod intrinsec si esential in Persoana Lui glorioasa. Domnul a putut sa Se prezinte in acest mod intim si personal adunarii din Filadelfia deoarece era pretuit in aceasta adunare si ca aici exista ceea ce se potrivea sub aspect moral cu sfintenia Sa.

          (*) 1) Persoana lui Hristos. 2) Puterea lui Hristos. 3) Mangaierea lui Hristos. 4) Cuvantul lui Hristos. 5) Numele lui Hristos. 6) Rabdarea lui Hristos. 7) Promisiunea lui Hristos. 8) Venirea lui Hristos. 9) Indemnul lui Hristos. 10) Rasplatirea lui Hristos.

          In perioada istoriei crestinatatii care vizeaza in mod profetic Filadelfia, a avut loc o intoarcere la Hristos si la Cuvantul Sau; nu doar la Cuvantul Sau, ci la Hristos Insusi ca centru a toate. Astfel, gasim ca era o pretuire si o cunoastere a persoanei Domnului Isus Hristos mult mai profunda in aceasta epoca ca niciodata dupa zilele apostolilor. Este suficient sa citim putin din lucrarea minunata pe care Duhul lui Dumnezeu a facut-o in aceasta perioada din sec. XIX, care ne-a fost pastrata sub forma tiparita, pentru a vedea duhul de profunda apreciere respectoasa si simtita in inima adorabilei persoane a lui Hristos, si revelatia minunata despre Sine pe care Duhul lui Dumnezeu a dat-o acestor credinciosi din Filadelfia. Putem sa mentionam aici doua carti remarcabile, scrise in acea perioada, inca disponibile si astazi, care dau o prezentare unica si detaliata a persoanei minunate a lui Hristos, si care sunt un exemplu miscator de modul in care Hristos Insusi S-a revelat acestor credinciosi despartiti. Acestea sunt "Gloria morala a Domnului nostru Isus Hristos" si "Fiul lui Dumnezeu", de J.G.Bellett.
          Adevarul cel mai inalt si cel mai important din Scriptura este cel referitor la persoana lui Isus Hristos. Acesta este fundamentul oricarui adevar si este slujba cea mai inalta din Cuvantul lui Dumnezeu. Credinciosii din perioada Filadelfia se bucurau de Hristos si de Cuvantul Sau, despartindu-se de tot ceea ce era impotriva voiei Lui si se adunau in jurul persoanei Sale binecuvantate. Ca raspuns la aceasta ascultare si la acest devotament pentru El, Hristos le-a descoperit de-o maniera speciala ceea ce este El in mod personal si intrinsec. Cu adevarat, ce raspalata minunata!
          Unde este astazi o astfel de pretuire a lui Hristos ca Cel Sfant si Adevarat? Ea poate sa fie in inima autorului si a fiecarui cititor al acestor randuri. Domnul vrea inimile noastre, in timp ce El Se prezinta personal pentru a trezi si a atrage sentimentele noastre spre persoana Lui. Doar asa putem deveni un martor potrivit pentru El intr-un timp de ruina, caci, atunci cand Il vedem pe Domnul, si ceea ce El este in mod personal inaintea sufletelor noastre, atunci exista putere de a-L sluji cu bucurie si de a raspunde caracterului Sau sfant.
          In Osea 11:9, citim: "Cel Sfant in mijlocul tau", si in 1 Ioan 2:20 ne este spus ca noi avem : "ungerea de la Cel Sfant". I-a fost spus Mariei: "Sfantul care Se va naste Se va chema Fiu al lui Dumnezeu" (Luca 1:35). In 1 Ioan 5:20 citim ca El este "Cel Adevarat" si ca "El este adevaratul Dumnezeu". Sfintenia si adevarul le gasim intrupate in persoana Domnului Isus Hristos, dar chiar mai mult decat aceasta, El are gloria morala de a fi Cel Sfant si Ce Adevarat. Aceste cuvinte sunt adevarate titluri divine ale lui Hristos, si nu doar atribute divine. Nicio creatura nu poate revendica aceastra glorie morala in esenta ei. Ce Persoana glorioasa care trezeste sentimentele inimii noastre!
          Dar noi nu vom putea sa-L pretuim si sa ne bucuram de Cel Sfant si Cel Adevarat, decat atunci cand exista despartire de rau si o umblare in sfintenie si adevar. Un principiu divin este pus inaintea noastra prin cuvintele din Isaia 1:16-17: "Incetati sa faceti raul! Invatati-va sa faceti bine". Nu vom putea sa invatam de la Domnul daca ramanem in ceea ce stim ca este gresit si rau dupa Cuvantul lui Dumnezeu si dupa propria noastra constiinta. "De aceea: Iesiti din mijlocul lor si fiti despartiti, spune Domnul; si nu atingeti ce este necurat, si Eu va voi primi; si va voi fi Tata" (2 Cor. 6:17-18a). Sfintii preaiubiti ai lui Dumnezeu din perioada Filadelfia s-au despartit de tot ceea ce au inteles ca nu este dupa Scriptura, si aceasta i-a costat mult, cu multe necazuri pentru ei insisi; ei s-au despartit deoarece pretuiau Cuvantul lui Dumnezeu si persoana lui Hristos si cautau sa-I faca placere. Astfel, au incetat sa mai faca raul si au invatat mai mult despre Hristos si sfintenia Lui. Fiecare credincios trebuie s-o faca  daca vrea sa-L cunoasca mai bine pe Domnul. Atunci cand exista o astfel de umblare, Domnul este liber sa Se descopere celor care sunt ascultatori, si cand umbla impreuna cu El, iau caracterul lui Hristos si sunt formati in sfintenie si adevar.
          Hristos este Cel Adevarat, "Martorul credincios si adevarat" (3:14). Cineva a scris: "In orice fel Se prezinta, prin a fi, facand sau spunand catre Dumnezeu sau catre de om, El este acelasi in sensul cel mai complet si mai autentic. El este adevarata lumina, adevarata paine, adevarata vita, adevaratul Dumnezeu, adevaratul Martor". Putem sa ne sprijinim pe Domnul si sa depindem in intregime de El. Filadelfia a depins de El ca singura lor locuinta si singurul lor sprijin, si au experimentat ceea ce era El, Cel Sfant si Cel Adevarat. La fel va fi pentru oricine se increde in intregime in El.

          "Care are cheia lui David, care deschide si nimeni nu va inchide, si care inchide si nimeni nu va deschide" (3:7b).

          Am vazut ceea ce Domnul este; am ajuns acum la ceea ce El are. In aceste doua ganduri, ceea ce Domnul este si ceea ce El are, avem doua subiecte minunate care pot da multa preocupare inimilor noastre. Autorul unei cantari le-a exprimat atat de frumos:

          "Tot ceea ce Tu ai facut, si tot ceea ce Tu esti,
           Este acum partea inimii mele,
           Tot ceea ce ai, Tu ai pentru mine.
           Toate resursele mele sunt ascunse in Tine".

          Domnul continua sa Se prezinte ca Cel care are cheia lui David, care deschide si inchide, si nimeni nu poate sa inchida ceea ce El adeschis, sau sa deschida ceea ce El a inchis. Avem aici, PUTEREA lui HRISTOS, al doilea punct al seriei noastre. Cheia lui David vorbeste de puterea de administrare si de guvernare. Toate lucrurile sunt in mana Lui; Hristos are cheia pentru toate. Toata autoritatea I-a fost data in cer si pe pamant (Mat. 28:18) si ea este la dispozitia acelora care depind in intregime de Isus Domnul. Ce incurajare se afla in aceasta prezentare a Domnului pentru slaba ramasita din Filadelfia, si, de asemenea, pentru toti cei care se incred deplin in El pentru tot si in toate timpurile.
          Adunarea nu avea aici decat putina putere, dar increderea lor era in Domnul, si El incurajeaza inimile lor increzatoare, prezentandu-Se lor ca Acela care are cheia de guvernare si toata administrare, si ca Stapan al oricarei situatii. Adunarea din Sardes astepta protectie si ajutor de la guvernele si puterile seculare, dar slaba ramasita din perioada Filadelfiei privea spre Domnul pentru putere, ajutor si usi deschise, si El a raspuns credintei lor in acest mod imbucurator. Neavand nicio influenta sau sustinere umana, si nicio organizatie omeneasca pentru a-i sprijini, ei au contat doar pe Domnul, si El S-a manifestat fata de ei ca Cel care are cheia tuturor comorilor si care poate descuia toate usile, sau sa le inchida, si care actioneaza in tot ceea ce este hotarator.
          In cheia lui David, se face o aluzie la Isaia 22:20-24 unde, prin imaginea lui Sebna si Eliachim este prezentata respingerea de catre Dumnezeu a omului dupa carne si faptul ca Dumnezeu face sa depinda de Hristos toata gloria casei Tatalui. "Si voi pune pe umarul lui cheia casei lui David, si el va deschide si nimeni nu va inchide, si el va inchide si nimeni nu va deschide. Si-l voi intari ca pe un cui intr-un loc tare... Si pe el se va rezema toata gloria casei tatalui sau".
          Aceasta implica autoritatea administrativa in legatura cu regalitatea lui Iuda in zilele viitoare, atunci cand Hristos va veni in gloria Sa mesinanica si va fi asezat ca un cui intr-un loc tare, care va sustine toata gloria si vasele (Is. 22:24) casei Tatalui Sau. El are deplina suveranitate si dreptul de necontestat de a intra si de exercita intrega autoritate necesara. Cu toate acestea, El nu exercita inca aceasta putere in guvernarea lumii, ci fiind inaltat in cer ca Domn si Hristos (Fapte 2:33-36), Isi foloseste acum acesta domnie in favoare credinciosilor slabi care se incred in El, indepartand piedicile din drumul lor. El este intr-adevar "ca un cui intr-un loc tare" (Is. 22:23,25), pe care ne putem sprijini deplin si, ca sa zicem asa, in care ne agatam toata increderea noastra.
          In timp ce subiectul nostru este Hristos si cheia, as vrea sa adaug ca Hristos este, de asemenea, cheia intregii Scripturi. Poate am putea spune ca El este "cheia cunostintei" (Luca 11:52).
          Vazandu-L ca tema si subiectul intregii Biblii, El este cheia care ne deschide comorile Sale, in special Vechiul Testament. Credinciosii din perioada Filadelfia au descoperita aceasta si Scripturile le-au fost dezvaluite intr-un mod minunat. 
           

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

aze